Mărţişor în 1 Martie: Origini, obiceiuri, tradiţii

În România, tradiţia de 1 Martie este să le dăruim un mărţişor persoanelor dragi. Dar de unde provine acest obicei şi ce semnificaţie are?

Ziua de 1 Martie are încă din antichitate o semnificaţie aparte. În Roma antică, această zi marca începutul noului an calendaristic. În România, această dată este strâns legată de legenda Babei Dochia (Zilele babei) şi de Mărţişor.

Cu toţii ştim că, în 1 Martie, se dăruiesc mărţişoare. La fel cum toţi asociem această zi cu cele două fire ale mărţişorului: unul alb şi unul roşu. Nu se ştie cu exactitate de unde provine acest obicei, dar el există şi în Bulgaria, Republica Moldova şi în unele zone ale Albaniei şi Macedoniei. Prin urmare, se crede că a apărut deja în perioada daco-tracică.

Legende despre Mărţişor

Mărţişorul fiind o tradiţie atât de veche, există diverse legende despre el. Una dintre ele este cea a Babei Dochia şi a nurorii ei. Dragobete, fiul Babei Dochia, s-a însurat cu o fată pe care a adus-o în casă fără acordul mamei lui. Supărată, Baba şi-a trimis nora să spele lână la râu. I-a dat lână neagră şi i-a spus să vină acasă abia când lâna e atât de curată încât devine albă. De la atâta frecat şi de la apa rece, fetei au început să îi sângereze mâinile. Se spune că de aici provine obiceiul celor două fire alb şi roşu. Respectiv alb şi negru, în unele zone, simbolizând lâna neagră care trebuie să devină albă.

O altă legendă spune că Soarele a coborât printre oameni, sub forma unei fete foarte frumoase. Un zmeu a luat-o prizonieră, dar un tânăr a salvat-o. Voinicul a luptat atât de mult cu zmeul, încât a zăcut vreme îndelungată rănit. Când Soarele a fost eliberat şi a venit primăvara, sângele cald al voinicului a curs pe zăpada care mai exista. În acel loc, au ieşit ghiocei – care au devenit un simbol al primăverii. Firele mărţişorului reprezintă, confirm acestei legende, dragostea şi curajul tânărului (roşu) şi ghioceii, începutul primăverii (alb).

Babele: Tradiţii şi obiceiuri de Zilele babei (1-9 martie)

De ce se sărbătoreşte Mărţişorul de 1 Martie?

Indiferent ce legendă alegem să credem, Mărţişorul este sărbătoarea primăverii, marchează începutul noului anotimp şi revenirea la viaţă a naturii. Se sărbătoreşte în 1 Martie, ziua în care, la romani, începea noul an. De altfel, e posibil ca tradiţia celor două fire să provină tot de la romani: în această zi, începea luna lui Marte. Cele două culori e posibil să reprezinte dualitatea zeului: era zeul războiului, dar şi al fertilităţii, protector al agriculturii.

Chiar dacă, în prezent, anul calendaristic începe în 1 ianuarie, cel agricol începe tot în 1 martie. Iar obiceiurile de Mărţişor au şi ele origini care ţin de fertilitate, de belşug, de agricultură.

Mărţişoare tradiţionale, simboluri aducătoare de noroc

Tradiţii, obiceiuri, superstiţii de Mărţişor

Despre firul de mărţişor se crede că are puteri magice şi că ne apără de rele. De aceea, era legat la mâna copiilor, la coarnele vitelor, la uşa grajdului, de ramurile copacilor şi oriunde se dorea să se formeze un cerc protector.

În Muntenia, Moldova, Dobrogea şi parţial în Bucovina, părinţii legau cu un fir împletit o monedă de argint sau de aur la gâtul sau la mâna copiilor. Copiii purtau mărţişorul timp de 9 zile, după care îl legau pe crenguţa unui copac. Dacă acelui copac îi mergea bine în timpul anului, se credea că şi copilului îi va merge bine.

Obiceiul cu mondea din argint sau aur a fost preluat şi, mai ales la oraş, s-au folosit şi alte amulete. Mai întâi, erau simboluri aducătoare de noroc: buburuze, trifoi cu patru foi, hornari, potcoave etc. Mai târziu, au apărut pe piaţă drept mărţişor perle, scoici sau chiar şi bijuterii scumpe, broşe de care este legat un fir împletit, etc.

În prezent, se obişnuieşte ca bărbaţii să le ofere femeilor un mărţişor de 1 Martie (doar în Moldova femeile le dăruiesc bărbaţilor mărţişoare). Obiceiul este ca femeile să poarte mărţişorul în luna martie, ca simbol al sosirii primăverii. Iar apoi să îl lege într-un pom fructifer, pentru a avea belţug în casă. Dacă ne punem o dorinţă când legăm mărţişorul de crenguţă, se crede că acea dorinţă se va îndeplini.

Babele: Tradiţii şi obiceiuri de Zilele babei (1-9 martie)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *